Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova a prezentat, în contextul Moldova Security Forum 2026, un studiu privind percepțiile publice asupra securității și apărării.
La 7 octombrie 2026, Fundația Konrad Adenauer, biroul din Republica Moldova, a prezentat rezultatele studiului sociologic „Percepții publice privind securitatea Republicii Moldova”, realizat de CBS AXA. Evenimentul a avut loc în contextul Moldova Security Forum 2026 și a reunit experți din domeniul cercetării sociologice, securității și cooperării internaționale.
Prin inițierea acestui studiu, Fundația Konrad Adenauer își propune să contribuie la o mai bună înțelegere a preocupărilor și așteptărilor cetățenilor în domeniul securității. Rezultatele oferă o bază pentru un dialog public informat, o comunicare strategică mai eficientă și politici care să consolideze reziliența democratică a Republicii Moldova.
La prezentare au participat Vasile Cantarji, director adjunct, CBS AXA, Sanda Sandu, expertă în securitate și manageră de proiect la Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova, Marina Stănescu, ofițeră politică la Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova și Arcadie Barbăroșie, director executiv, Institutul de Politici Publice. Experții s-au referit la principalele preocupări, atitudini și așteptări ale populației în actualul context regional de securitate.
Cooperarea cu partenerii internaționali rămâne relevantă pentru populație: 6 din 10 moldoveni consideră că Republica Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Cooperarea cu Uniunea Europeană și România este considerată importantă pentru dezvoltarea țării de aproape 2 din 3 respondenți.
Potrivit datelor sondajului, peste 80% dintre respondenți consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe.
„Atitudinea moldovenilor poate fi explicată prin consecințele războiului de la graniță și noile instrumente utilizate în confruntări militare, ceea ce solicită adaptare și în țara noastră, prin fortificarea sectorului de apărare și securitate”, a declarat Sanda Sandu.
În același timp, cele mai frecvent menționate riscuri la adresa securității țării sunt corupția, sărăcia și războiul din Ucraina, ceea ce evidențiază o înțelegere a securității care depășește dimensiunea exclusiv militară.
„Securitatea Republicii Moldova nu începe cu armele și nici cu alegerea unei alianțe, ci cu încrederea oamenilor, cu accesul lor la informație corectă și cu sentimentul că nu sunt lăsați singuri în fața riscurilor. Studiul arată că o treime din populație cumulează vulnerabilități socio-economice și informaționale pronunțate. Tocmai acolo indecizia și narativele false găsesc cel mai ușor teren. De aceea, rezultatele nu trebuie citite ca un scor pro sau contra unei opțiuni geopolitice. Ci sunt o hartă a locurilor în care statul trebuie să comunice mai onest, mai aproape de oameni și să construiască reziliența societății înainte de criză, nu în timpul ei”, a declarat Vasile Cantarji.
Datele relevă și necesitatea unei comunicări publice mai accesibile privind situațiile de criză și de urgență. Mai mult de jumătate dintre respondenți, 56,5%, declară că sunt informați în mică măsură sau deloc despre măsurile pe care trebuie să le urmeze în astfel de situații. Totodată, 6 din 10 oameni au indicat că se confruntă cu dezinformarea cel puțin săptămânal, iar rețelele sociale sunt percepute drept spațiul cel mai afectat de manipulare, în special externă.
„Ne-a interesat să aflăm care sunt opiniile cetățenilor despre securitate și apărare, domenii primordiale pentru Republica Moldova, mai ales în actualul context regional. Înțelegerea percepțiilor populației este importantă pentru ca deciziile și comunicarea publică să răspundă preocupărilor reale ale oamenilor”, a declarat Arcadie Barbăroșie.
Discuțiile au subliniat necesitatea unei abordări cuprinzătoare a securității, care să includă nu doar dimensiunea militară, ci și buna guvernare, combaterea corupției, reziliența economică și energetică, educația media și comunicarea publică bazată pe informații verificabile.
Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion stratificat, probabilistic, reprezentativ la nivel național, format din 2.009 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Marja de eroare este de ±2,2%.