Moldova Security Forum 2026: Zece realizări ale ediției a treia dedicate securității Republicii Moldova
20 octombrie 2026, Chișinău - Moldova Security Forum 2026 a reunit, pe 8 și 9 octombrie, peste 800 de participanți din 35 de țări și a adus în aceeași dezbatere lideri ai Republicii Moldova, oficiali europeni și euroatlantici, diplomați, experți, reprezentanți ai societății civile, ai mediului de afaceri și ai presei. Ediția a treia a pus în centrul discuțiilor contribuția Republicii Moldova la securitatea europeană și capacitatea democrațiilor de a răspunde împreună războiului, ingerințelor externe și crizelor.
Raportul executiv al evenimentului consemnează peste 1.100 de înregistrări și peste 800 de delegați cu prezență înregistrată, față de 448 în 2025, o creștere de aproximativ 75%. Tema ediției, „Consolidarea rezilienței democratice și a securității prin viziune strategică și cooperare multilaterală”, a legat investițiile în apărare de protejarea instituțiilor, pregătirea pentru crize și încrederea cetățenilor.
Forumul a oferit un cadru de dialog public și de lucru pentru discutarea unor răspunsuri la riscurile care afectează Republica Moldova, Ucraina și regiunea Mării Negre. Zece realizări conturează bilanțul acestei ediții.
1. O participare în creștere și o comunitate care se extinde
Interesul pentru forum a depășit pragul de o mie de înregistrări. Din totalul de 1.138 înregistrări din acest an, majoritatea au venit din Republica Moldova, România, Germania, Ucraina și Franța și alte peste 30 de state. Cifrele arată extinderea comunității reunite în jurul forumului și interesul pentru o agendă privind temele de securitate.
2. Rolul Republicii Moldova ca furnizor de securitate adus în prim plan
Deschiderea forumului de către președinta Maia Sandu a pus accent pe contribuția Republicii Moldova la securitatea regională. Șefa statului a vorbit despre rezistența în fața ingerințelor rusești, necesitatea protejării spațiului aerian și legătura dintre consolidarea instituțiilor democratice și integrarea europeană.
„Moldova este astăzi un furnizor de securitate”, a declarat Maia Sandu. Mesajul a oferit un reper pentru dezbaterile ulterioare: experiența acumulată de Republica Moldova în confruntarea cu presiunile hibride poate fi utilă partenerilor europeni, iar securitatea țării are consecințe directe pentru vecinii săi.
3. Un dialog cu UE și NATO despre sprijin practic și responsabilitate comună
Prima plenară tematică a examinat modul în care parteneriatele Republicii Moldova întăresc reziliența și securitatea. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe, a subliniat interdependența regională: „Ce se întâmplă în Republica Moldova și în regiunea Mării Negre afectează direct Europa”. Discuția a abordat cooperarea cu UE și NATO, sprijinul pentru Ucraina și capacitatea instituțiilor de a răspunde amenințărilor.
Pe 9 octombrie, secretara generală adjunctă a NATO, Radmila Shekerinska, a reafirmat caracterul reciproc al parteneriatului. „O Moldovă puternică, stabilă și rezilientă contribuie la stabilitate și reziliență la frontierele NATO”, a afirmat aceasta, într-un discurs în limba engleză. Ea a evidențiat experiența Republicii Moldova de combatere a amenințărilor hibride și a reiterat respectarea neutralității constituționale a țării. Mesajul video transmis de Andrius Kubilius, comisar european pentru Apărare și Spațiu, a completat dialogul despre sprijinul european pentru securitate și apărare, cu o contribuție estimată la peste 300 de milioane de euro, prin Facilitatea UE pentru Pace.
4. Cooperarea în apărare discutată prin riscurile concrete ale regiunii
Plenara dedicată flancului estic a reunit perspectiva Republicii Moldova cu experiența partenerilor săi. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Apărării Naționale al României, Radu Miruță, au participat la dezbaterea despre cooperare și reziliență într-un mediu afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Ministrul Radu Miruță a vizat cooperarea în apărare, incidentele generate de drone și consolidarea securității în regiunea Mării Negre. În marja forumului, Anatolie Nosatîi a discutat cu viceministrul ucrainean de externe, Olexandr Mischenko, despre amenințări hibride, protecția infrastructurii critice și coordonarea răspunsului la riscuri. Aceste întrevederi au adăugat dezbaterilor publice o dimensiune de dialog bilateral.
5. Extinderea UE pusă în legătură cu viitorul securității europene
A treia plenară a analizat relația dintre extinderea Uniunii Europene, apărare și pregătirea strategică. Valeriu Mija, Kristupas Vaitiekūnas, Christoph Israng, Anastasia Pociumban și Tobias Billström au fost incluși în această dezbatere despre locul Republicii Moldova în arhitectura europeană de securitate și despre instrumentele de cooperare disponibile.
Într-un interviu acordat emisiunii Briefing în marja forumului, fostul ministru de externe al Suediei, Tobias Billström, a afirmat: „Cred cu tărie că Moldova va deveni membră a Uniunii Europene”. El a legat această perspectivă de continuarea reformelor și combaterea corupției. Prima zi a inclus și lansarea volumului TEPSA „Security, Defence and the Future of Europe: Views from the Capitals”, care a adus în discuție perspective naționale asupra apărării și securității continentului.
6. Investițiile în apărare explicate prin protecția cetățenilor
Sesiunea publică despre cheltuielile pentru apărare a discutat una dintre întrebările dificile ale momentului: cum pot guvernele să consolideze apărarea, să răspundă priorităților economice și sociale și să obțină sprijinul cetățenilor pentru investiții de durată.
În intervenția sa, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat că protejarea spațiului aerian necesită investiții susținute: „Este nevoie de radare, este nevoie de echipament și este nevoie de instruirea personalului”. Dezbaterea a legat bugetele de apărare de responsabilitatea de a explica public riscurile, alegerile de finanțare și rezultatele urmărite. Forumul a creat astfel un spațiu pentru discutarea democratică a unor decizii care privesc întreaga societate.
7. Pregătirea pentru crize și menținerea serviciilor esențiale. „Moldova Pregătită” anunțată la MSF 2026
Sesiunea despre gestionarea crizelor a urmărit efectele în lanț ale secetei, inundațiilor, întreruperilor de energie și altor perturbări care pot afecta simultan instituții și comunități. Accentul a fost pus pe coordonare, avertizare timpurie și menținerea funcțiilor esențiale ale statului.
La Forum, Centrului Național de Management al Crizelor a anunțat pentru luna noiembrie o campanie privind pregătirea populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de urgență. Intervențiile partenerilor din domeniul protecției civile au completat perspectiva națională cu experiențe de cooperare între autorități, comunități și sectorul privat.
8. Finanțarea ilicită și ingerințele electorale analizate împreună
Sesiunea despre amenințările hibride a conectat fluxurile financiare ilegale cu dezinformarea, războiul cognitiv și subminarea instituțiilor. Consilierul prezidențial pentru apărare și securitate națională, Stanislav Secrieru, și directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, au participat la discuțiile despre protejarea proceselor democratice.
„Cred că finanțarea ilicită are un rol esențial”, a afirmat Stanislav Secrieru. El a explicat că resursele financiare susțin recrutarea, instruirea și infrastructura operațiunilor hibride și a avertizat că efectele acestor acțiuni continuă și după încheierea scrutinelor. Dezbaterea a adus în același cadru securitatea instituțională, integritatea alegerilor și credibilitatea rezultatelor electorale.
9. Încrederea publică și coeziunea socială integrate în agenda de securitate
O sesiune distinctă, moderată de Brigitta Triebel, a pus în discuție contribuția științelor comportamentale, a comunicării strategice și a presei independente la reziliența democratică. Agenda a reunit-o pe Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, cu reprezentanți ai Consiliului Europei, Comisiei Europene și ai comunității de experți.
Discuția a fost susținută de date despre preocupările cetățenilor. Sondajul CBS AXA prezentat de Fundația Konrad Adenauer pe 7 octombrie arată că 1 din 2 respondenți se declară informați în mică măsură sau deloc despre măsurile de urmat în situații de criză și de urgență. Studiul a inclus 2.009 respondenți adulți, intervievați între 25 august și 9 septembrie 2026, cu o marjă de eroare raportată de ±2,2%. Rezultatele au oferit o bază pentru discutarea unei comunicări publice mai clare și a pregătirii societății.
10. O platformă extinsă pentru expertiză și acces public la dezbateri
Pe lângă sesiunile publice, forumul a găzduit trei sesiuni închise dedicate reintegrării țării, tehnologiilor cu utilizare civilă și militară și reconstrucției Ucrainei, respectiv legăturii dintre dinamica regimului rus și acțiunile sale externe. Formatul a permis abordarea unor teme specializate, complementare dezbaterilor plenare.
Programul a fost precedat, pe 7 octombrie, de evenimente conexe despre protejarea infrastructurii critice, percepțiile publice asupra securității și lansarea volumului „Black Swans in the Black Sea”. Sondajul și cele două lansări de carte din programul extins au adăugat dezbaterilor materiale de analiză care pot fi consultate și după forum.
Dialogul continuă prin cooperare
Moldova Security Forum 2026 continuă în anul 2027. Organizatorii au anunțat transformarea acestuia într-un eveniment anual.
Despre Moldova Security Forum
Moldova Security Forum 2026 a fost organizat de Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova, cu sprijinul instituțional al Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, alături de peste 20 de organizații partenere europene și internaționale. Ediția a treia s-a desfășurat pe 8 și 9 octombrie 2026, la Palatul Republicii din Chișinău.